Supereroi - Dr. Strange

de Academia Caţavencu in Cultură
Supereroi - Dr. Strange

Știți cum e atunci când ai crescut cu un actor intrepretând acelaşi rol ani de zile prin vreun serial şi brusc când vrea săracul să facă şi alt personaj nimeni nu il mai poate disocia de rolul care l-a făcut celebru? Sunt multe exemple: băietul cela de l-a jucat pe Iisus, Al Bundy, nevasta lui Al Bundy, mustăciosul din Tânăr şi neliniştit, blonda de la drept, Hawkeye din Mash, puştiul din Singur Acasă (care acum cântă într-o formație care are în loc de instrumente cutii de pizza) şi nenumărați alții.
Aşa e şi cu Benedict Cumberbatch care, pe lângă faptul că are un nume la fel de greu de scris ca al lui Matthew McConaghuey, este atât de puternic înfipt în mintea cinefilului drept Sherlock Holmes încât alegerile lui de filme în care ar putea juca sunt foarte limitate. Bineînțeles, el poate juca în multe, dar cine îl va lua în serios? ”Eh, daca e actor bun, rupe în orice rol….”. Asta am sperat şi eu săptămâna aceasta când am fost să văd Dr Strange. Răspunsul este: da şi nu prea.

Marvel, da’ nu prea

Ceea ce e un lucru bun la urma urmei. Pentru că dacă ne uităm aşa din avion la toate filmele care au Marvel sub titlu ştim deja la ce să ne aşteptăm în materie de subiect, intrigă şi mai ales punct culminant, că de deznodământ nici nu mai încape vorba. Avem eroul (ori unul singur din tot pachetul de supereroi, ori toți odată față cu sistemul, omul rău şi încă trei figuranți) care trebuei să salveze tot din film, apoi urmează descoperirea dramei, lucrul rău care amenință planeta, după care urmează o bătălie ca la Posada, dacă românii ar fi avut săbii Jedi şi finalul care e mereu un rând de aplauze urmat de un cârlig pentru următorul film, ca să fim siguri că producătorii au motiv să ceară bani pentru următorul din serie. 
Reîntâlnim motivul adânc al regăsirii sinelui, problemă profund necunoscută românului de rând de pildă care între a merge la un curs de dezvoltare personală şi biserică, alege să se scalde în anafură şi zaibăr. Dar spre deosebire de restul seriei cu supereroi, dom doctor alege să se ducă în Kathmandu ca să se vindece şi să redevină chirurg. La noi rezolva cu un cartuş de Kent şi 300 de lei la Floreasca, dar cine suntem noi să judecăm. Decorurile de excepție, nu ştim exact ce are face chirurgia cu artele marțiale, asistentele medicale par să aibă prea mult timp liber, umorul e rar, dar asta este, nu pot toți supereroii să fie Deadpool. În plus, suntem convinşi că Benedict e unul dintre acei oameni care deşi pot interpreta rolul Naşului în acelaşi timp cu DiCaprio în Titanic, nu pot spune un banc cap-coadă.

Cumberben, Cumbreton, Cumbe… Beni din Sherlock

Pe Benedict Cumberbatch ori în iubeşti ori în urăşti ca actor sau ca ființă umană. Descrierile referitoare la el se întind de la ”senzația dramatică a secolului” la ”prăjina aia cu față de focă exoftalmică”. De gustibus. Că e talentat, nu mai e nevoie să demonstrăm, pentru că am văzut cu toții filmul în care îl interpretează pe Alan Turing, dar parcă de la Sherlock la supererou e cale lungă. Deşi, dacă nu s-ar uita precum curca în lemne de fiecare dată când scoate 220 prin palme ar fi ceva mai credibil în rolul de magician malefic cu urme de îndoială. Mai ales că deja are o misiune grea având în vedere că inamicii lui arată ca niste ratoni care au prins moda anilor 80 şi le-a şi plăcut.

Nu neapărat Scarlet, dar ceva fată să placă la toata lumea

În rolul eternei iubite o avem pe Rachel McAdams, tipa care mereu şi-a dorit să arate ca Scarlet Johannson, dar norocul ei e ca măcar joaca mai bine.  Și cam aici se opreşte cam tot ce putem spune despre complexitatea personajului pe care îl interpretează. Pentru că în afară de a fi obiectul afecțiunii nemanifestate a lui Cumber.. Conterb… Beni din Sherlock, nu e nimic remarcabil acolo. O altă femeie din film face ca pelicula să merite, şi anume singurul om mai alb ca David Bowie, mniezo să îl ierte, Tilda Swinton. Personajul ei e denumit Ăla Vechi şi a generat mult scandal pentru că în comicurile originale acest caracter era tibetan şi iată cum Marvel a devenit rasist doar pentru că a vrut o actriță bună în loc de una galbenă.

Merge? Merge.

Dacă tragem linie, la final de zi, merită să mergi la Dr. Strange pentru că măcar vezi un supererou care nu se înverzeşte şi dă cu pumnul, universul este foarte bine desenat, efectele sunt superbe şi măcar de data aceasta nu mai avem distrugeri în masă, ci avem parte de clădiri care zici că-s Transformers şi multe distorsionări improbabile ale realității care arată extrem de bine. Dar asta nu e o surpriză când vine vorba de Marvel. Și chiar dacă nu îl suportați pe Beni din Sherlock, cel puțin un personaj secundar face un rol de excepție. Nu chiar de Oscar, dar de excepție este.

 

 

Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2017 - Toate drepturile rezervate