10 lucruri pe care trebuie să le știți dacă doriți să vă petreceți Paștele în Moldova

Dacă e o regiune în care Paștele este pentru localnici un fel de festivalul ”Floarea din Grădină” mixat cu ceva Untold plus Neversea, aia e Molodva. Și anexa ei Bucovina. Nu vreți să riscați să numiți un bucovinean moldovean. Este ca și cum ceri pâine în Harghita în românește. Te taie.

Dincolo de această paranteză introductivă, să trecem, totuși, la subiectul nostru, adică la acele lucruri pe care trebuie să le știți dacă vreți să vă petreceți Paștele în Moldova. Tradițiile de Paște în Moldova sunt ceva scos din evul mediu combinat cu mici accente de viață modernă.

În primul rând postul se ține, nene. Nu o zi, nu două, câte săptămâni spune popa, atâtea ținem. Ciorbă de sfeclă, ciorbă de lobodă, stufat, o scăpare pe ici colo de pește doar când avem dezlegare și în rest – regim. Ce e și mai draconic este că în săptămâna dinainte de Paște se face de mâncare. Spun o săptămână pentru că nu îți ajunge o zi pentru asta. Sarmale, salata boeuf, piftie, pasca, cozonaci, drob, friptură, prăjituri de toate felurile, ouă roșii, chifteluțe marinate, tot ce îți dă prin cap.

Și vă dați seama după ce stai șapte săptămâni, sau câte or fi, semi nemâncat, când dai iama în toate cele de mai sus, cum se simte stomacul tău. E ca un gang bang cu pauză de wrestling pentru el. Mi-e milă de medicii care trag paiul scurt de Paști și de Crăciun și nimeresc de gardă. Nu cred că se spală în camera de gardă tot anul câte spălături stomacale se fac în duminica mare.

Nu știm câte glume proaste se fac pe subiectul ăsta, dar cu siguranță multe. Se spune că în Bucovina, în prima zi de Paște se ciocnesc ouăle ”cap cu cap” și abia în a doua ”dos cu dos”. Hai cu poantele homofobe de autobază.

Tot în Bucovina, tot la capitolul material de poante proaste, cică fetele s-ar duce în noaptea de înviere în clopotniță să spele limba clopotului cu apă neîncepută și cu aceeași apă se spală pe față în zorii zilei de Paști ca să fie frumoase să alerge bărbații după ele tot restul anului. Pentru că destul de deștepte cât să nu se spele pe față cu apă cu rugină nu trebuie să fie, doar frumoase.

Piesa de rezistență vine tot din regiunea Moldovei, de pe malul Prutului se pare, unde în dimineața zilei de Paști, într-un lighean se pun apă, două ouă, unul alb și unul roșu, și niște monede și cei mici trebuie să se spele cu apa aia pe față și să își frece și cele două ouă de obraji. No comment.

Lumânarea cu care vii acasă în noaptea de Înviere trebuie păstrată și aprinsă dacă dă vreun Covid peste tine, dacă te lovește vreo calamitate sau dacă o duci cam prost. Pentru că, nu-i așa, oricine, atunci când e cutremur, se oprește din fugă să își aprindă singur lumânarea.

Există și superstiții cosmetice să le zicem. Cică dacă mănânci oul cu sare în ziua de Paști vei transpira tot anul. În general dacă mănânci totul cu sare vei transpira ca Oana Roman după ce merge 10 pași, de aia e bine să te abții de la sare așa, în general, nu doar o zi pe an.

Tot în Moldova se mai spune că o să te vezi pe lumea cealaltă cu oamenii cu care ciocnești ouă în ziua de Paști. În cazul acesta ne pare foarte rău de cei care au ciocnit vreodată un ou cu Ion Iliescu sau cu Diana Șoșoacă.

Pe final, vă dorim Colebil ușor, țuică de calitate și neamuri tăcute.