Românul primordial, între mitul lui Deceneus și zestrea lui Pelemeus

de Eugen Cismasu in Social

Bogat sau sărac, educat sau prost făcut grămadă, consistent salariat sau bine alimentat cu ajutoare sociale, românul nu se poate despărți încă de cele două complexe ancestrale ale sale. Cel de superioritate, conform căruia lumea a început cu moșii și strămoșii lui, ăia de au desenat civilizația universală sprijiniți în cot, sub brazii, berzele, viezurii și mânjii Grădinii Maicii Domnului, prin tunelurile de sub Bucegi, și cel de inferioritate, conform căruia acum, la maturizarea sa ca nație, românii sunt victimele absolute ale ocultei mondiale, care refuză să îl bage în seamă, să țină cont de potențialul lui, ba mai mult, nici măcar nu se sfiețte să-și însuşească marile sale invenţii, punându-șii hoţeşte marca pe ele.

Păi, a descoperit el Paulescu insulina, pe care o amesteca în clisme? Orice internaut român ştie asta, dar în enciclopedii au găsit oculţii alţi doi care i-ar fi luat-o cu o oră înainte lui Paulescu, neţinând cont că fusul lor orar nu corespunde fusului orar real, dacic. Nu-i așa? Iaca dovada. Ăia-s în stare să schimbe şi calendarul gregorian în cel sumerian, numai să apară ai noştri întârziaţi ca CFR-ul.

Sau, alta. A inventat el Petrache Poenaru "condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală"? Ba bine că nu! În fine… aici nu că n-ar fi recunoscut Poenaru, dar asupra invenţiei sale s-a năpustit imediat americanul Watterman, care a înlocuit pompiţa din condei cu un sistem de alimentare prin peniţă. A văzut cineva un stilou "Watterman feat. Poenaru", gen? Sau "Parker & Poenaru"? Nici gând, că n-o să cedeze imperialiştii din încasări în favoarea urmaşilor poenari. Ori a fost Victor Babeş, descoperitorul penicilinei? Ete, scârţ! Păi Babeş numai a "intuit genial" chestia respectivă, fără să obţină practic penicilină, deci tot la americani s-au dus creditările, mama lor de acaparatori!

Ce vrem să subliniem cu exemplele de mai sus? Simplu. Nedreptatea ancestrală. Care, știm cu toții, a început încă de pe vremea lui Deceneus, românul ăla ortodox care a intuit genial posibilitatea omului de a zbura, aruncându-i în suliţe pe trimişii la Zamolxes, însă nimeni nu vreut să îl recunoască ca fiind descoperitorul fenomenul aeronautic...

Ce ne rămâne, totuși, dinpreună cu opera sa, pe care, iată, nimeni nu vrea să ți-o adjudece? Genialul Pelemeus. Ruda îndepărtată a lui Deceneus. Pelemeus a inventat și a dus mai departe magistral descoperirea care a revoluţionat istoria românilor: înlocuirea muncii nerentabile cu statul la umbră aducător de mari satisfacţii personale şi profesionale. Omul a observat că în Dacia șoșocilor și simionilor de mai târziu se manifestau public tot felul de suferinzi de zărgheală (termen provenit de la daci şi desemnând o psihopatie maniacală gravă), care munceau (ca zărghiţii) ziua în amiaza mare, când era soarele mai arzător pe cer. Aceştia, întorcându-se de la câmp, erau salutați de sub umbrar de Pelemeus cu "dă-vă-n pxxa mea de fraieri!", expresie din care se trag pelemeurile larg folosite azi de români. Cu timpul, vorba a devenit una de ocară, determinându-i pe zărghiţii respectivi să intre şi ei în rândul lumii, sub umbrar. Muncile câmpului au ajuns astfel unde le stătea bine, la lada istoriei româneşti, iar umbrarul locul unde s-au compus, la voce şi fluier, capodopere orale ca Mioriţa şi baladele haiduceşti. Legendara ocupaţie a haiduciei a apărut datorită faptului că boierii promovaţi boieri pe plaiurile mioritice erau mai toţi invadatori cumani (cum ne învaţă dl Djuvara) şi care cultivau intens munca la câmp, făcută de alţii în folosul lor.

Just, a venit apoi o vreme când pelemeurile protoromânilor n-au mai fost suficiente, ridicarea cu arma în mână şi jefuitul boierilor devenind acţiuni necesare restabilirii ordinii tradiţionale. Vechile izvoare istorice menţionează că Pelemeus a trăit 1200 de ani, suficient cât să modeleze mental un întreg popor, mutându-se apoi, de la umbră la loc cu răcoare, numai datorită unei gripe despre care Babeş, încă nenăscut, nu avea cum să intuiască genial că ar fi putut fi tratată cu extract de fungus, pe locul unde a vegetat o viaţă înălțându-se un monument megalitic, purtând o inscripţie întru amintirea acestui descălecător de neam: "Acilea zace Pelemeus, trimis de zei ca să-i înveţe pe rumâni ocupaţiunile divine: nectar în cupe, nimfe desfătătoare şi slujirea lui Morpheus la umbră. Glorie eternă numelui său binecuvântat!"

Loading...
Doresc sa vad site-ul intreg
© 2006 - 2021 - Toate drepturile rezervate